Proteinele pentru sportivi se găsesc, în cea mai mare parte, în alimente obișnuite: ouă, carne slabă, pește, lactate, leguminoase, tofu și semințe. Pentru un om care se antrenează de câteva ori pe săptămână, o farfurie bine gândită la fiecare masă acoperă nevoile fără pudre sau suplimente.
Proteina repară fibrele musculare micșorate de efort și susține adaptarea la antrenament. De aceea nu se consumă o dată pe zi, într-o porție uriașă, ci distribuit, la fiecare masă principală și la una sau două gustări. Cum faci asta concret, cu ingrediente pe care le ai deja în cămară, arată rândurile de mai jos.
Cât de multă proteină are nevoie un om activ?
Recomandările larg folosite în nutriția sportivă vorbesc, pentru persoanele care se antrenează regulat, despre un interval aproximativ între 1,2 și 2 grame de proteină pe kilogram de corp pe zi, în funcție de tipul și de intensitatea efortului. Pentru cineva care alergă pentru plăcere de trei ori pe săptămână, partea de jos a intervalului este, de regulă, suficientă. Cineva care ridică greutăți intens sau se pregătește pentru competiții se apropie de partea de sus.
Nevoia exactă depinde de vârstă, de greutate, de starea rinichilor și de obiective, așa că persoanele cu afecțiuni sau cu dietă specială ar trebui să o stabilească împreună cu medicul sau cu un dietetician. Pentru restul, o regulă practică rămâne utilă: o sursă de proteină în palma ta, la fiecare masă.
Care sunt cele mai bune surse de proteină din bucătărie?
Valorile de mai jos sunt orientative și variază după preparare și după produs, dar îți dau o ordine de mărime utilă la planificarea meselor.
| Aliment | Cantitate | Proteină aproximativă |
|---|---|---|
| Ou fiert | 1 bucată mare | 6 g |
| Piept de pui gătit | 100 g | aproximativ 30 g |
| Brânză de vaci | 100 g | aproximativ 11 g |
| Iaurt grecesc | 150 g | aproximativ 12–15 g |
| Linte fiartă | 100 g | aproximativ 9 g |
| Ton la conservă, scurs | 100 g | aproximativ 25 g |
Un ou pe zi nu ajunge, dar două ouă la micul dejun, un iaurt la prânz și o porție de pui la cină se apropie deja de o cantitate bună pentru mulți oameni activi.
Cum gătești carnea slabă ca să nu devină uscată?
Pieptul de pui și curcanul sunt favoritele sportivilor, dar și cele mai ușor de stricat în tigaie. Secretul este temperatura moderată și timpul scurt, plus un minut de odihnă după gătire. Pașii pe larg îi găsești în materialul despre pieptul de pui care rămâne fraged, iar ideea lor se aplică la fel de bine și curcanului.
Peștele are avantajul că se gătește repede: somonul, macroul sau păstrăvul sunt gata în douăzeci de minute la cuptor. Cel gras, precum somonul, aduce și grăsimi utile, de care vorbim separat în alt context, dar chiar și cel slab, ca merluciul, este o sursă bună de proteină.
Proteine vegetale: se poate fără carne?
Da, se poate, cu puțină atenție la combinații. Leguminoasele, adică fasolea, năutul, lintea și mazărea, sunt bogate în proteine și în carbohidrați, deci sunt foarte potrivite pentru cei care fac efort. Aminoacizii pe care îi are puțin o leguminoasă îi completează cerealele, de aceea fasolea cu orez sau năutul cu pâine nu sunt doar mâncare tradițională, ci și o combinație inteligentă.
Pentru idei de mese cu leguminoase care nu golesc portofelul, vezi oala de fasole din care ies trei mese. Tofu, tempeh, semințele de dovleac și de floarea-soarelui, migdalele și untul de arahide fără adaosuri completează lista.
Un exemplu de calcul simplu: o persoană de 70 de kilograme, cu antrenamente regulate, poate viza între 85 și 140 de grame de proteină pe zi, adică aproximativ 25–35 de grame la fiecare dintre trei mese principale, plus o gustare. Asta înseamnă, de pildă, două ouă la micul dejun, o porție de pui la prânz și un iaurt grecesc seara.
Cum împarți proteina pe parcursul zilei?
În loc să cauți un număr perfect, gândește în mese. Un model simplu:
- la micul dejun: ouă, brânză de vaci sau iaurt grecesc cu fulgi de ovăz;
- la prânz: o porție de carne, pește sau leguminoase, cu garnitură și legume;
- la gustare: iaurt, un ou fiert, o mână de nuci sau hummus cu legume;
- la cină: pește, pui, tofu sau o omletă cu legume.
Dacă ai nevoie de gustări gata pregătite pentru săptămână, organizarea din materialul despre frigider și recipiente te scutește de cumpărături de ocazie, de cele care ajung să fie bară de ciocolată în loc de brânză de vaci.
Ce greșeli apar cel mai des?
Prima este să mănânci aproape toată proteina seara, după o zi în care ai trăit cu cafea și covrigi. A doua este să te bazezi pe batoane proteice, care adesea conțin mult zahăr și puține beneficii față de un ou fiert. A treia este să uiți de hidratare, deoarece un aport mare de proteine cere și suficiente lichide.
Mai este și opusul: teama de proteine din cauza unor zvonuri, care duce la mese cu pâine, paste și aproape nimic altceva. La un om sănătos, proteina din alimente obișnuite nu este o problemă, iar echilibrul între toate grupele de alimente rămâne cheia.