Sari la conținut

De la inspiratie la farfurie – gateste cu placere

Alimentatie echilibrata

Carbohidrați complecși: cum îi alegi și cum îi gătești

Boluri cu ovăz, orez brun și fasole, exemple de carbohidrați complecși pentru mese echilibrate

Carbohidrații complecși sunt amidonul și fibrele din cereale integrale, leguminoase, cartofi și legume rădăcinoase, care se digeră mai lent decât zahărul și dau energie pentru mai multe ore. Dacă îi pui la baza meselor, ai mai puține căderi de energie și mai puține pofte între mese.

Carbohidrații sunt principala sursă de energie a creierului și a mușchilor. Problema nu este categoria în sine, ci felul în care sunt ambalați. O felie de pâine albă rafinată și un bol de fasole conțin ambele carbohidrați, dar al doilea vine împreună cu fibre, proteine și minerale, deci urcă mai încet nivelul de zahăr din sânge.

Care e diferența dintre carbohidrații simpli și cei complecși?

Carbohidrații simpli sunt moleculele mici de zahăr: glucoza, fructoza, zaharoza. Se găsesc în zahărul alb, în sucuri, în dulciuri și, într-o formă naturală, în fructe și în lapte. Cei complecși sunt lanțuri lungi de molecule, adică amidon și fibre, pe care organismul le desface în timp. Din această diferență vine senzația de sațietate: o masă bazată pe ovăz ține mai mult decât o brioșă cu aceeași valoare calorică.

Fructele sunt, totuși, un caz aparte. Au zahăr, dar și fibre, apă și vitamine, așa că nu se compară cu un suc îndulcit. Fructul întreg rămâne o alegere bună.

Ce alimente merită puse la baza meniului?

  • Cereale integrale: ovăz, orez brun, bulgur, mălai, orz, paste și pâine integrale.
  • Pseudocereale: quinoa și hrișca (aceasta din urmă este naturală fără gluten).
  • Leguminoase: fasole, linte, năut, mazăre uscată.
  • Tuberculi și rădăcinoase: cartofi cu coajă, cartofi dulci, sfeclă, morcovi, păstârnac.

Un truc ușor de ținut minte: cu cât alimentul seamănă mai mult cu forma din care provine (bob întreg, tubercul cu coajă), cu atât e mai probabil să fie bogat în fibre. Dacă vrei să mergi mai departe pe acest drum, citește cum adaugi mai multe fibre în mesele de zi cu zi.

Cum gătești cerealele integrale ca să-ți placă?

Aici se pierd mulți începători: gătesc orezul brun ca pe cel alb și rămân dezamăgiți. Cerealele integrale au nevoie de mai multă apă și de mai mult timp, pentru că învelișul bobului este intact. Câteva reguli utile:

  1. Spală bobul și înmoaie-l 30 de minute, mai ales orezul brun, hrișca și orzul.
  2. Gătește-l în apă cu puțină sare, la foc mic și cu capac, până când absoarbe lichidul.
  3. Lasă-l 10 minute acoperit, după ce ai oprit focul, ca să se așeze.
  4. Aromatizează apa cu foi de dafin, ceapă sau bulion, nu doar cu sare.
  5. Pregătește o cantitate mai mare și păstrează-o la frigider pentru zilele următoare.

Ovăzul se gătește în lapte sau apă ca terci, se lasă peste noapte în iaurt sau se coace în prăjituri simple. Bulgurul e cel mai rapid: se opărește și e gata în aproximativ un sfert de oră, fără foc.

Pâinea: albă, neagră sau cu maia?

Eticheta de pâine neagră înșală uneori, pentru că poate fi doar pâine albă colorată cu malț. Caută pe listă făina integrală ca prim ingredient. Pâinea cu maia are un avantaj în plus: fermentația lungă o face mai ușor de digerat pentru mulți oameni. Dacă vrei să o faci acasă, ghidul pentru pâine cu maia acasă te duce prin toți pașii.

Ce greșeli te țin flămând după masă?

Prima este să mănânci carbohidrați singuri: un bol de paste cu un strop de sos se digeră repede. Adaugă proteine (ton, pui, brânză, linte) și legume în farfurie, iar efectul se schimbă. A doua este să le fierbi prea mult: pastele foarte moi au un efect mai puternic asupra glicemiei decât cele fierte al dente. A treia este să le eviți complet, ceea ce duce la oboseală, iritabilitate și, adesea, la o poftă greu de stăpânit seara.

În cazul pastelor, cele mai frecvente erori de gătit sunt descrise în materialul despre greșelile frecvente când gătești paste.

Cât din farfurie ar trebui să ocupe?

Ca reper, un carbohidrat complex ocupă aproximativ un sfert din farfurie, iar dacă ai o zi cu efort fizic mare, poți crește porția. Pentru o persoană care stă la birou, un sfert este suficient. Contează și momentul: sportivii se pot hrăni cu mai mulți carbohidrați înainte și după antrenament, în timp ce seara, după o zi sedentară, porția poate fi mai mică.

Un exemplu concret: dimineața, un bol de ovăz gătit în lapte, cu un măr ras și scorțișoară; la prânz, un pumn de bulgur lângă o tocăniță de legume; seara, doi cartofi copți cu coajă, alături de pește și salată. Trei mese diferite, același principiu, iar niciuna nu cere ingrediente greu de găsit sau gătit de ore întregi.

Întrebări frecvente

Cartofii sunt carbohidrați buni?

Da, mai ales fierți sau copți cu coajă. Prăjiți în ulei, devin un aliment bogat în calorii, deci mai potrivit ocazional.

Trebuie să renunț la pâinea albă?

Nu e nevoie să renunți. Poți alterna cu pâine integrală și poți mânca pâinea albă alături de proteine și legume, nu singură.

Orezul brun e cu adevărat mai bun?

Are mai multe fibre și minerale decât orezul alb, dar se gătește mai greu. Merită, dacă îți place gustul lui.

Alese din arhivă

Tot ce găsești pe Bucatarul Iscusit