Într-un frigider bine organizat, alimentele care se strică repede stau în zona cea mai rece, cele sensibile la frig stau în sertare, iar mâncarea gătită se vede din prima privire. Nu e o chestiune de aspect: temperatura diferă de la un raft la altul cu câteva grade, iar acele grade decid cât rezistă un aliment.
Compartimentul principal al unui frigider de casă ar trebui să țină în jur de 4 grade Celsius. Dacă ai un termometru mic de electrocasnice, pune-l pe raftul din mijloc și citește-l după o zi întreagă, nu imediat după ce ai deschis ușa. Afișajul aparatului nu arată mereu ce se întâmplă de fapt în raftul de jos sau în spatele sticlelor.
Cum se împarte frigiderul pe zone de temperatură?
Aerul rece coboară, așa că cel mai rece loc este de obicei raftul de jos, chiar deasupra sertarelor, iar cel mai puțin rece este ușa, expusă la fiecare deschidere. Toată organizarea pornește de la această regulă simplă.
- Raftul de jos: carnea crudă, peștele și semipreparatele, într-un recipient închis sau pe o farfurie adâncă, ca nimic să nu picure pe alimentele de dedesubt.
- Raftul din mijloc: lactatele, ouăle păstrate în cutia lor, brânzeturile și iaurturile deschise.
- Raftul de sus: mâncarea gătită, resturile și tot ce se mănâncă fără altă pregătire, cum ar fi mezelurile feliate sau salatele gata făcute.
- Sertarele: fructele și legumele, de preferat separate: legumele frunzoase într-un sertar mai umed, fructele în celălalt.
- Ușa: sosurile, muștarul, murăturile, sucurile și untul pentru uz zilnic, adică produsele care suportă mici variații de temperatură.
Laptele este greșeala clasică: mulți îl țin în ușă, fiindcă se potrivește sticla. Acolo se încălzește cel mai des, așa că loc mai bun are pe raftul din mijloc.
Ce alimente nu merită puse la frigider?
Nu tot ce cumperi trebuie să ajungă la rece, iar frigul face uneori mai mult rău decât bine. Roșiile își pierd din aromă și capătă o textură făinoasă. Pâinea se învechește mai repede la frigider decât într-o cutie aerisită, la temperatura camerei. Ceapa și usturoiul se țin într-un loc uscat și întunecat, iar cartofii crudi, la frig, își transformă o parte din amidon în zahăr și se îndulcesc neplăcut când sunt prăjiți.
Mierea nu se strică, dar la rece cristalizează mai repede. Uleiul de măsline se tulbură și se întărește parțial la frig; revine la normal la temperatura camerei, însă n-are niciun câștig din răcire. Dacă te interesează cum alegi și cum folosești un ulei bun, diferența dintre uleiul virgin și extravirgin merită citită separat.
Cum ții mâncarea gătită fără s-o uiți în fundul raftului?
Resturile se strică de cele mai multe ori nu pentru că sunt păstrate prost, ci pentru că nu le mai vede nimeni. Folosește recipiente transparente, de aceeași formă, care se stivuiesc ușor, și lipește pe capac o bucată de bandă de hârtie cu data gătirii. Pune mereu în față ce trebuie mâncat primul și în spate ce tocmai ai gătit.
Mâncarea caldă nu intră direct la frigider într-o oală mare. Împarte-o în porții mai mici, lasă-o să se răcească sub o oră, apoi închide recipientele. Ca reper general, mâncarea gătită se păstrează două-trei zile, cel mult patru, iar dacă nu ajungi s-o mănânci în acest interval, congelează-o din prima seară. Un frigider în care nu se aruncă nimic este rezultatul acestui obicei, iar sfaturile despre evitarea risipei alimentare merg mână în mână cu o astfel de rânduială.
De câte ori faci curățenie în frigider?
Un control rapid o dată pe săptămână, înainte de cumpărături, este suficient: scoți ce a expirat, muți în față ce trebuie consumat și vezi ce îți lipsește. Odată pe lună, merită o curățenie mai amănunțită. Scoți rafturile, le speli cu apă călduță și puțină bicarbonat de sodiu, ștergi garnitura ușii, unde se strâng murdăria și mucegaiul, și lași interiorul să se aerisească zece minute.
Evită soluțiile puternic parfumate, pentru că mirosul se transferă în unt și în brânzeturi. Un pahar mic cu bicarbonat sau cu zaț de cafea uscat, lăsat într-un colț, ajută la absorbirea mirosurilor, dar nu înlocuiește spălatul.
Un exemplu concret de program săptămânal
Să zicem că faci cumpărăturile sâmbăta. Sâmbătă seara pui carnea crudă pe raftul de jos, legumele în sertare și lactatele în mijloc. Duminică gătești două mese pentru zilele următoare și le porționezi. Miercuri faci controlul rapid: ce mai e din duminică se mănâncă acum, iar ce nu, merge la congelator. Vineri golești raftul de sus de resturi, ca să faci loc pentru cumpărăturile noi. Procedeul durează în total sub un sfert de oră și schimbă felul în care arată coșul de gunoi la sfârșit de lună.
Întrebări frecvente
La ce temperatură ar trebui reglat frigiderul?
Un reper uzual este de 4 grade Celsius sau puțin sub. Peste 5 grade, bacteriile se înmulțesc mai repede, iar sub 2 grade apar probleme cu legumele, care îngheață la margini.
Pot pune alimente calde în frigider?
Nu e recomandat în cantități mari, pentru că urcă temperatura întregului aparat. Lasă mâncarea să se răcească sub o oră, în porții mici, apoi pune-o la rece.
Cât de plin ar trebui să fie frigiderul?
Nici gol, nici înghesuit. Aerul trebuie să circule între rafturi, deci lasă câțiva centimetri între produse și nu bloca grilajul din spate.
